”Amicitia cu ei nu-ti da nimic, în afara de aceea ca îti reduce spatiul de manevra, fiindca, daca ministrul sau prim-ministrul care îti e prieten e prins în flagrant delict si acest fapt e declarat - dar se pot întâmpla si asemenea cazuri! - atunci apar, delicat vorbind, niste „conflicte de interese”. Adica nu tu, ca jurnalist, ai vreun interes, ci prietenul tau, ministrul, are interesul ca tu sa nu scrii despre el”, explica Tanase.

Autorul sustine ca oamenii se schimba dupa ce capata putere. ”Spuneam mai sus ca ministrii si prim-ministrii sunt oameni diferiti. Asa e, dar au si ceva foarte comun - toti, dupa ce devin ministri sau prim-ministri, brusc devin foarte importanti, destepti foc, te privesc de sus si au impresii foarte proaste (critice) despre presa si jurnalisti. Daca în opozitie luptau pentru libertatea de exprimare a jurnalistului, dupa ce devin ministri sau prim-ministri se transforma în cei mai înraiti oponenti ai jurnalistilor liberi si independenti”, a punctat Tanase. 

Editorialistul explica alegerea titlului articolului. ”Ma întrebati ce înseamna titlul „Domnul ministru www.Buimacila.md”? Nimic. O fictiune. Nu exista în R. Moldova un asemenea ministru Buimacila, Buimacila, Buimacovschi sau Buimacovila. Am ales numele legat de notiunea de buimaceala pentru ca, într-adevar, moldovenii când ajung ministri se buimacesc de cap si cel mai mare dusman al lor cu care încep sa lupte e jurnalistul. Fiindca, daca esti ministru, numai un jurnalist îti poate strica jocurile si socotelile, dar nu fiscul, politia, securitatea s.a.m.d., întrucât acestea sunt conduse tot de ministri”, scrie autorul.

Sursa: Timpul